Religion And Civic Participation

ABSTRACT

Ceea ce dorim sг prezentгm оn paginile care urmeazг este rezultatul unui studiu calitativ care a avut ca obiect de cercetare douг comunitгюi religioase (una ortodoxг Ñ"i una penticostalг) Ñ"i ca subiect diferenÑŽele dintre gradul de participare civicг al membrilor unei comunitгюi comparativ cu cealaltг.

Ipoteza noastrг de lucru a fost urmгtoarea : gradul de participare civicг al unui individ diferг оn funcÑŽie de comunitatea religioasг din care face parte. Am avut Ñ"i douг ipoteze secundare. Prima ar fi aceasta : Bisericile/Cultele conÑŽin оn esenÑŽa/crezul lor unele precepte Ñ"i оnvгюгturi care оi оndeamnг pe membrii lor sг fie mai activi Ñ"i sг se implice mai mult оn rezolvarea problemelor comunitare Ñ"i societale. Cea de-a doua ipotezг secundarг este aceasta : Nu atвt elementele din esenÑŽa/crezul Bisericilor/Cultelor sunt importante, cвt rolul lor de asociaÑŽii civice voluntare, deoarece оi oferг individului posibilitatea de a se implica activ оn rezolvarea problemelor comunitгюii religioase proprii.

Metodele de cercetare pe care le-am folosit sunt o serie de zece interviuri, cвte cinci pentru fiecare comunitate, plus o analizг de conÑŽinut a acestora. Am realizat cвte un interviu exploratoriu оn fiecare comunitate, dupг care, pe baza acestora, am elaborat un ghid de interviu Ñ"i am luat celelalte opt interviuri.

INTRODUCERE

Oare de cвte ori, оn ultimii 15, ani am auzit sintagma „DemocraÑŽia se оnvaюг", ca pe o mostrг de оnÑŽelepciune venitг din partea unora care оÑ"i luau dreptul de moralizatori ai unei societгюi aflate abia la оnceput pe drumul democratizгrii? Dar cum putem оnvгюa democraÑŽia Ñ"i tot ceea ce presupune acest concept? Ce оnseamnг, de fapt, democraÑŽie? Etimologic, cuvвntul „democraÑŽie" vine din limba greacг Ñ"i оnseamnг „domnia cetгюenilor". In DEX (DicÑŽionarul Explicativ al Limbii Romвne) cuvвntul democraÑŽie are urmatoarea definiÑŽie: "forma de organizare Ñ"i de conducere politicг a societгюii, care proclamг principiul exercitгrii puterii de cгtre popor." Dar aici apare o noua problemг, Ñ"i anume aceea a felului оn care cetгюenii pot sг iÑ"i manifeste drepul la guvernare. Оn practicг nu este posibilг o luare a deciziilor aÑ"a cum se fгcea оn Grecia Anticг оncepвnd cu secolul V о.Hr, unde cetгюenii polisului se adunau pentru a discuta problemele cetгюii Ñ"i luau decizii prin vot direct (democraÑŽie directг). Dar asta se оntвmpla оn cetгюi mult restrвnse, ca numгr de membri, faюг de societгюile din zilele noastre.

AÑ"adar este nevoie sг diferenÑŽiem оntre o exercitare directг a dreptului la guvernare Ñ"i una efectivг, mediatг. DemocraÑŽia modernг presupune participarea indivizilor la viaÑŽa societгюii iar lipsa de participare pune оn pericol funcÑŽionarea democraticг a acesteia. Оntotdeauna existг pericolul ca guvernanÑŽii sг monopolizeze puterea Ñ"i sг-Ñ"i urmгreascг exclusiv propriile interese. Tocmai de aceea, cetгюenii au datoria de a le aminti оn permanenюг cг sunt aleÑ"ii Ñ"i reprezentanÑŽii lor.

Ce anume presupune participarea civicг ? LegislaÑŽia romвnг ( Ñ"i, evident, nu numai ea) conÑŽine o serie de principii Ñ"i acte normative care asigurг exersarea drepturilor civice ale indivizilor. Iatг care ar fi acestea: Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaÑŽiile de interes public ; Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionalг оn administraÑŽia publicг ; OrdonanÑŽa nr. 26/2000 cu privire la asociaÑŽii si fundaÑŽii ; Legea nr. 14/2003 a partidelor politice ; Legea nr. 195/2001 - Legea voluntariatului ; Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniÑŽiativei legislative de cгtre cetгюeni ; Legea nr. 60/1991 privind organizarea si desfгÑ"urarea adunгrilor publice ; Legea nr. 29/1990 - Legea contenciosului administrativ ; Legea nr. 21/1991 a cetгюeniei romвne ; (legislaÑŽie electoralг 2004) ; Legea nr. 67/2004 pentru allege

rea autoritгюilor administraюiei publice locale; Legea nr. 370/2004 pentru allege

rea PreÑ"edintelui Romвniei; Legea nr. 373/2004 pentru allege

rea Camerei Deputatilor si a Senatului .

Vг оntrebaюi, oare, de ce lucrarea aceasta (care se vrea de sociologie a religiei) оncepe sг arate ca un tratat de drept? Aceasta оntrebare mi se pare pertinentг, dar, daca aveюi puюinг rгbdare, оn continuare am sг clarific opюiunea de a fi apelat la aceastг introducere.

Iatг, deci, cг legislaÑŽia romвnг oferг cetгюenilor posibilitatea de a-Ñ"i exercita drepturile democratice specifice. Ceea ce vrem noi sг vedem este dacг aceÑ"tia sunt conÑ"tienÑŽi cг au aceastг posibilitate (Ñ"i dacг da, se folosesc de ea), Ñ"i cum vгd ei participarea civicг, ca pe un drept sau ca pe o obligaÑŽie?

AÑ"a dupг cum precizam оn Abstract, intenÑŽia noastrг este aceea de a face o comparaÑŽie оntre douг comunitгюi religioase, avвnd drept criteriu de diferenÑŽiere gradul de participare civicг pe care оl manifestг indivizii aparÑŽinгtori acestor comunitгюi. Deoarece s-a spus de atвtea ori оn presг (Ñ"i nu numai) cг romвnii sunt incapabili sг оsi exercite оn mod eficient drepturile democratice Ñ"i civice, am vrut sг vedem dacг nu cumva aceastг incapacitate este, оn vreun fel, datoratг confesiunii religioase a majoritгюii : Ortodoxia. Оn acest sens am ales sг analizгm o comunitate religioasг ortodoxг Ñ"i o comunitate religioasг penticostalг, ambele din JudeÑŽul Cluj. De ce penticostali? Deoarece am considerat cг este mai relevantг o comparaÑŽie оntre ortodoxie Ñ"i un cult relativ nou apгrut оn Romвnia (numгrul de penticostali dinainte de 1989 este neglijabil) decвt оntre ortodoxie Ñ"i, de pilda, greco-catolicism.

Оn secюiunile care urmeazг vom clarifica unele concepte la care facem apel, dupг care vom face o scurtг trecere